Rata despaduririlor a scazut in ultimi zece ani

In ultimii zece ani rata despaduririlor s-a micsoarat, fata de deceniul trecut, insa, anual suprafete de dimensiunea statului Costa Rica sunt despadurite pentru utilizarea in alte scopuri (agricultura). Aceasta este concluzia ultimului raport, dat publicitatii pe 25 martie 2010 de catre FAO (Food and Agrculture Organization of the United Nations). Acelasi raport arata ca anual sunt despadurite circa 13 milioane de hectare, fata de 16 milioane cat a fost rata in deceniul 1990-2000.

Studiul, numit "The Global Forest Resources Assessment 2010", acopera 233 de tari si teritorii, implicand peste 900 de specialisti din 178 de tari, va fi publicat in totalitate in luna octombrie. Mai trebuie precizat ca o data la cinci ani, FAO publica un astfel de raport.

Acelasi raport mai arata ca Brazilia si Indonezia, care au avut cele mai ridicate pierderi de paduri in anii 90, si-au redus semnificativ exploatarile forestiere. Astfel, Brazilia si-a micsorat rata de la 2.9 la 2.6 milioane, iar Indonezia de la 1.9 la 0.5. Mai mult, in numeroase tari afectate in trecut de acest fenomen, au fost desfasurate proiecte ambitioase de replantare. Este cazul Chinei, Indiei, Statelor Unite si Vietnamului. Acest fapt, combinat cu regenerarea si expansiunea naturala in anumite regiuni, au adaugat mai mult de sapte milioane hectare anual, in deceniul 2000-2010. Urmarea este ca pierderea neta a fost redusa la 5.2 milioane de hectare anual, fata de 8.3 milioane, cat s-a inregistrat in deceniul trecut.

America de Sud si Africa au cele mai mari rate de despadurire, cu 4, respectiv 3.4 milioane de hectare. Oceania a inregistrat, de asemenea, mari pierderi, in parte si din cauza incendiilor din Australia. Pe de alta parte, Asia si-a crescut cu 2.2 milioane de hectare, net, suprafata impadurita, datorita programelor desfasurate pe continent. In America de Nord si Centrala suprafata padurilor a ramas stabila, in timp ce in Europa si-a pastrat rata crescatoare, totusi, mai putin accelerata decat in trecut.

Eduardo Rojas, Assistant Director-General al Departamentului forestier al FAO precizeaza:
"Pentru prima data, putem arata ca rata despaduririlor a scazut, la nivel mondial, ca rezultat al eforturilor sustinute atat la nivel local, cat si global. Nu numai ca tarile si-au imbunatatit politicile si legislatiile legate de paduri, dar au si alocat suprafete impadurite pentru utilizarea lor de catre comunitatile locale si pentru conservarea biodiversitatii. Acesta este un mesaj frumos pentru 2010, Anul International al Biodiversitatii. Oricum, rata despaduririlor este inca mare in multe tari si suprafetele cu paduri virgine continua sa scada, ceea ce arata ca tarile trebuie sa-si intensifice eforturile pentru protectia acestora. "

Padurile sunt liderii planetei la fixarea carbonului, fixand aproximativ 289 gigatone (Gt) in copaci si vegetatie. Carbonul stocat in biomasa, litiera si sol, in paduri, reprezinta mai mult decat tot carbonul aflat in atmosfera.

Pe langa activitatile antropice, un element important in pierderea padurilor il reprezinta incendiile, bolile si daunatorii. 1% din padurile lumii, se estimeaza, sunt afectate anual de incendii, in timp ce insectele afecteza circa 35 milioane de hectarel. De asemeni, hazardele naturale - furtuni si cutremure - contribuie semnificativ la rata despaduririlor.

Potrivit secretariatului UNFCCC(United Nations Framework Convention on Climate Change), cauza principala a despaduririlor este agricultura de subzistenta, vinovata de 48% din pierderi. Agricultura comerciala este responsabila de 32 %, constructiile de 14%, iar taierile de lemn pentru combustibil de 5%.

Despre avalanse

http://snow-trace.blogspot.com/2010/02/cate-ceva-despre-avalanse.html
http://avalanse.blogspot.com/
http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz/10-avalanse
http://alpinet.org/main/articole/show_ro_t_despre-avalanse-si-activitatea-de-nivologie-in-romania--avalansele_id_2217_pid_3540.html
http://alpinet.org/main/articole/show_ro_t_despre-avalanse-si-activitatea-de-nivologie-in-romania--nivologia-in-romania_id_2217_pid_3541.html

Drumetia si sanatatea

"MUNTELE este inaltul si adancul si adaosul de oboseala proaspata. Muntele este asadar aceasta priveliste in care intru tot mai adanc si care la randul ei intra si ea in mine..."
Lucian Blaga

Toata lumea vorbeste despre efectele benefice ale mersului pe munte asupra sanatatii (fizice si psihice) a oamenilor, desi rareori se spune clar care sunt acestea si, inca si mai rar, se studiaza riguros. Abia in ultimii ani au inceput sa apara studii asupra beneficiilor aduse de drumetie sanatatii.

Putem enumera: reducerea greutatii, prevenirea bolilor cardiace, atenuarea hipertensiunii arteriale, incetinirea imbatranirii celulelor, prevenirea osteoporozei, a durerilor de spate si litsta poate continua...

In privinta ameliorarii greutatii corporale, drumetia face minuni. Daca o simpla plimbare pe jos, timp de peste 20 de minute, mareste ritmul cardiac, atragand dupa sine arderea catorva calorii, abordarea unui traseu inclinat (specific drumetiei) si mentinerea unui ritm timp de patru ore presupune un consum caloric de aproximativ 2000 kcalorii. Nu mai punem la socoteala ca in acest rastimp ne putem delecta cu peisaje minunate, eventual in compania unor prieteni.

Mai mult, in 2004, cercetatorii austrieci au efectuat asupra unui grup de 45 de tineri sanatosi, impartit in doua echipe, care au practicat de trei până la cinci ori pe săptămână, drumetia in Alpi. Prima echipa a urcat pana la o statiune de schi, dupa care a coborat cu telecabina, al doilea grup a urcat cu telecabina si a coborat pe jos. Dupa doua luni, cele doua grupuri au schimbat programul, repetand experimentul. S-a dovedit ca drumetia, asa cum era de asteptat, reprezinta un exercitiu fizic complex, dand rezultate masurabile asupra sanatatii. Ambele grupe au prezentat o scadere cu aproximativ 10% a colesterolului rau. Surprinzator, cercetatorii de la Institutul de Cercetari Vasculare si Tratament din Vorarlberg au descoperit ca si coborarea are propriile ei beneficii. Ascensiunea, singura, reduce nivelul trigliceridelor, dar coborarea este de doua ori mai eficienta in reducerea nivelului zaharului din sange si imbunatatirea tolerantei la glucoza.

Concluzii asemanatoare au fost date publicitatii tot in 2004 la reuniunea de la New Orleans a American Heart Association, cand au fost puse in evidenta efectele celor doua forme de activitate musculara implicate intr-o drumetie montana. Prima activitate, prezenta la urcare, implica miscari de flexie, asemanatoare celor in care "ne aratam muschii"; a doua activitate, prezenta la coborare, implica miscari de extensie, in care muschii au rolul de a frana. Studiului arata, in final, ca ambele forme au un aport fie in reducerea concentratiei de zahar, fie in arderea grasimilor din sânge.

Ambele studii sunt foarte incurajatoare pentru persoanele care nu pot face activitatate aerobica intensa, precum si pentru persoanele suferinde de diabet, care au astfel o reala alternativa la exercitiile aerobice.

O alta directie de studiu se desfasoara in privinta afectiunilor psihice. Astfel un studiu, din 2007, finantat de MIND, o organizatie de caritate care activeaza in domeniul afectiunilor mentale, a demonstrat ca drumetia contribuie la imbunatatirea sanatatii mentale si emotionale. Concentrati asupra oamenilor afectati de depresie, cercetatorii de la Universitatea din Essex au comparat beneficiile unei plimbari in natura prin padure si in jurul unui lac, cu cele oferite de plimbarea printr-un centru comercial.

Evident cercetatorii au realizat ca cei care practica drumetia au beneficii mult mai mari decat cei care merg la cumpraturi, concluzionand ca drumetia reduce depresia, in timp ce mersul la cumparaturi o agraveaza. Rezultatele studiului arata ca 71% dintre participanti raporteaza ameliorarea depresiei dupa drumetie, in timp de 22% au simtit ca aceasta se agraveaza dupa mersul prin mall. Mai mult, 90% au declarat ca respectul de sine a crescut dupa plimbarea in natura, in timp ce 44% au declarat ca acesta s-a micsorat dupa plimbarea la cumparaturi, iar 88% au declarat ca dupa drumetie li s-a imbunatatit starea psihica, in timp ce 44.5% au declarat ca se simt mai rau dupa plimbarea la mall.

American Hiking Society, o organizatie nonguvernamentala care promoveaza drumetia a publicat un material, bazat pe studii sustinute de asociatii de lupta importriva diabetului, a bolilor cardiace si a bolilor pulmonare, numit "Beneficiile drumetiei asupra sanatatii" (“Health Benefits of Hiking”). Materialul sustine si demonstreaza ideea valorii exceptionale pe care o are drumetia montana pentru imbunatatirea starii de sanatate. Materialul a avut un puternic impact asupra opiniei publice, ducand, dupa 2006, la nasterea sintagmei "drumetie pentru sanatate". Astazi exista numeroase produse care promoveaza conceptul, alaturi de reviste si siteuri care si-au creat sectiuni speciale, dedicate acestui subiect.

Articolul de fata nu ar fi complet fara a prezenta si riscurile la care ne poate supune drumetia. Coborarea induce de doua ori mai multa presiune decat mersul pe plan drept, asupra articulatiilor si in special asupra genunchilor. Acest risc poate fi, totusi atenuat, prin incarcarea mai atenta a rucsacului si eliminarea lucrurilor inutile, prin utilizarea betelor de trekkinkg si prin incetinirea miscarilor, astfel incat o parte din energie sa fie preluata de muschi. Pasind rar, cu pasi mici, pozitionand corect picioarele (fara a sari) si coborand in in zig-zag, pot fi reduse si alte riscuri de accidentare, precum si consecintele pe termen lung date de iritarea articulatiilor: bursita si artrita. Un factor apreciabil in evitarea acestor neplacute consecinte este incaltamintea. Bocancii de hiking trebuie sa aiba o talpa groasa, care sa absoarba socurile si sa protejeze impotriva denivelarilor, si sa sustina glezna impotriva miscarilor accidentale. Preferabil ar fi sa permita si o buna circulatie a aerului, pentru a mentine piciorul uscat, respectiv sa asigure impermeabilitate, dat fiind ca, ades pe munte, trebuie traversate ape.