"MUNTELE este inaltul si adancul si adaosul de oboseala proaspata. Muntele este asadar aceasta priveliste in care intru tot mai adanc si care la randul ei intra si ea in mine..."
Lucian Blaga
Toata lumea vorbeste despre efectele benefice ale mersului pe munte asupra sanatatii (fizice si psihice) a oamenilor, desi rareori se spune clar care sunt acestea si, inca si mai rar, se studiaza riguros. Abia in ultimii ani au inceput sa apara studii asupra beneficiilor aduse de drumetie sanatatii.
Putem enumera: reducerea greutatii, prevenirea bolilor cardiace, atenuarea hipertensiunii arteriale, incetinirea imbatranirii celulelor, prevenirea osteoporozei, a durerilor de spate si litsta poate continua...
In privinta ameliorarii greutatii corporale, drumetia face minuni. Daca o simpla plimbare pe jos, timp de peste 20 de minute, mareste ritmul cardiac, atragand dupa sine arderea catorva calorii, abordarea unui traseu inclinat (specific drumetiei) si mentinerea unui ritm timp de patru ore presupune un consum caloric de aproximativ 2000 kcalorii. Nu mai punem la socoteala ca in acest rastimp ne putem delecta cu peisaje minunate, eventual in compania unor prieteni.
Mai mult, in 2004, cercetatorii austrieci au efectuat asupra unui grup de 45 de tineri sanatosi, impartit in doua echipe, care au practicat de trei până la cinci ori pe săptămână, drumetia in Alpi. Prima echipa a urcat pana la o statiune de schi, dupa care a coborat cu telecabina, al doilea grup a urcat cu telecabina si a coborat pe jos. Dupa doua luni, cele doua grupuri au schimbat programul, repetand experimentul. S-a dovedit ca drumetia, asa cum era de asteptat, reprezinta un exercitiu fizic complex, dand rezultate masurabile asupra sanatatii. Ambele grupe au prezentat o scadere cu aproximativ 10% a colesterolului rau. Surprinzator, cercetatorii de la Institutul de Cercetari Vasculare si Tratament din Vorarlberg au descoperit ca si coborarea are propriile ei beneficii. Ascensiunea, singura, reduce nivelul trigliceridelor, dar coborarea este de doua ori mai eficienta in reducerea nivelului zaharului din sange si imbunatatirea tolerantei la glucoza.
Concluzii asemanatoare au fost date publicitatii tot in 2004 la reuniunea de la New Orleans a American Heart Association, cand au fost puse in evidenta efectele celor doua forme de activitate musculara implicate intr-o drumetie montana. Prima activitate, prezenta la urcare, implica miscari de flexie, asemanatoare celor in care "ne aratam muschii"; a doua activitate, prezenta la coborare, implica miscari de extensie, in care muschii au rolul de a frana. Studiului arata, in final, ca ambele forme au un aport fie in reducerea concentratiei de zahar, fie in arderea grasimilor din sânge.
Ambele studii sunt foarte incurajatoare pentru persoanele care nu pot face activitatate aerobica intensa, precum si pentru persoanele suferinde de diabet, care au astfel o reala alternativa la exercitiile aerobice.
O alta directie de studiu se desfasoara in privinta afectiunilor psihice. Astfel un studiu, din 2007, finantat de MIND, o organizatie de caritate care activeaza in domeniul afectiunilor mentale, a demonstrat ca drumetia contribuie la imbunatatirea sanatatii mentale si emotionale. Concentrati asupra oamenilor afectati de depresie, cercetatorii de la Universitatea din Essex au comparat beneficiile unei plimbari in natura prin padure si in jurul unui lac, cu cele oferite de plimbarea printr-un centru comercial.
Evident cercetatorii au realizat ca cei care practica drumetia au beneficii mult mai mari decat cei care merg la cumpraturi, concluzionand ca drumetia reduce depresia, in timp ce mersul la cumparaturi o agraveaza. Rezultatele studiului arata ca 71% dintre participanti raporteaza ameliorarea depresiei dupa drumetie, in timp de 22% au simtit ca aceasta se agraveaza dupa mersul prin mall. Mai mult, 90% au declarat ca respectul de sine a crescut dupa plimbarea in natura, in timp ce 44% au declarat ca acesta s-a micsorat dupa plimbarea la cumparaturi, iar 88% au declarat ca dupa drumetie li s-a imbunatatit starea psihica, in timp ce 44.5% au declarat ca se simt mai rau dupa plimbarea la mall.
American Hiking Society, o organizatie nonguvernamentala care promoveaza drumetia a publicat un material, bazat pe studii sustinute de asociatii de lupta importriva diabetului, a bolilor cardiace si a bolilor pulmonare, numit "Beneficiile drumetiei asupra sanatatii" (“Health Benefits of Hiking”). Materialul sustine si demonstreaza ideea valorii exceptionale pe care o are drumetia montana pentru imbunatatirea starii de sanatate. Materialul a avut un puternic impact asupra opiniei publice, ducand, dupa 2006, la nasterea sintagmei "drumetie pentru sanatate". Astazi exista numeroase produse care promoveaza conceptul, alaturi de reviste si siteuri care si-au creat sectiuni speciale, dedicate acestui subiect.
Articolul de fata nu ar fi complet fara a prezenta si riscurile la care ne poate supune drumetia. Coborarea induce de doua ori mai multa presiune decat mersul pe plan drept, asupra articulatiilor si in special asupra genunchilor. Acest risc poate fi, totusi atenuat, prin incarcarea mai atenta a rucsacului si eliminarea lucrurilor inutile, prin utilizarea betelor de trekkinkg si prin incetinirea miscarilor, astfel incat o parte din energie sa fie preluata de muschi. Pasind rar, cu pasi mici, pozitionand corect picioarele (fara a sari) si coborand in in zig-zag, pot fi reduse si alte riscuri de accidentare, precum si consecintele pe termen lung date de iritarea articulatiilor: bursita si artrita. Un factor apreciabil in evitarea acestor neplacute consecinte este incaltamintea. Bocancii de hiking trebuie sa aiba o talpa groasa, care sa absoarba socurile si sa protejeze impotriva denivelarilor, si sa sustina glezna impotriva miscarilor accidentale. Preferabil ar fi sa permita si o buna circulatie a aerului, pentru a mentine piciorul uscat, respectiv sa asigure impermeabilitate, dat fiind ca, ades pe munte, trebuie traversate ape.
